Biko, triumful metaforei

Biko este unul dintre cântecele pe care trebuie să le trăiești odată în viață. Nu spun să le asculți. Pentru Biko este prea puțin. Cu toate că este scris pornind de la un fapt real, Biko este o metaforă. Versurile arată furia și suferința. Lucruri negate în orice sistem ce vrea să se impună cu forța.

Marius Chivu amintea la un moment dat de lipsa de reacție a artiștilor români în fața problemelor de genul ăsta. Probabil nu-i foarte simplu să strângi atâta furie. Dar pe Peter Gabriel nu-l atingeau personal lucrurile din Africa de Sud. Și cu toate astea e atâta furie în pumnul ăla strâns, fix când zeci de mii oameni urlă alâturi de el “ho ho hooooo, ho ho hoooo”.

Peter Gabriel a re-înregistrat Biko cu ajutorul virtual a 25 de  muzicieni din toată lumea. Scopul?  Continuarea  creșterii gradului de conștientizare cu privire la rasism.

Violoncelistul Yo-Yo Ma, Angélique Kidjo solista câștigătoare a patru premii Grammy, the Cape Town Ensemble, Sebastian Robertson și  bass-istul Meshell Ndegeocello au participat la înregistrări. Remake-ul face parte dintr-un efort de a ajuta la strângerea de bani pentru organizațiile care lucrează pe probleme de justiție socială.

Piesa originală din 1980 a fost scrisă ca un omagiu adus lui Steve Biko, un activist anti-apartheid sud-african. El a fost ucis în custodia poliției în 1977. 

Peter Gabriel - Biko (single)

Revoluțiile au și ele muzica lor. Macăr, pentru puțin timp, am putea s-o împrumutăm pe a altora.

Yihla Moja, Yihla Moja!