Francesca Belmonte – ANIMA Live

False Idols este penultimul album al lui Tricky si este o capodopera. Cel mai consistent si antrenant disc al lui din 2000 si ceva incoace. Secretul din spatele acestei reusite este o femeie: Francesca Belmonte! Daca nu stiati in spatele fiecarui album genial sta o femeie puternica. Pe primele LP-uri ale lui Adrian Thaws era fascinanta Martina Topley-Bird. Acum insa si Francesca a zburat din cuibul smecheresc!
ANIMA este discul ei solo la labelul False Idols al mentorului mai sus mentionat (casa de discuri imprumuta numele albumului din 2013). Si da Francesca solo va face valuri! Pe orice mare sau lac lin(istit), daca dai play apar spume!

In doar 44 de minute se spun multe si se spun cu un echilibru intre pasiune si patos. Iti capteaza concentrarea in orice context: sedinta de birou, partida de striptease, sesiune de fitness sau slujba de la biserica blues-ului. Sunt cateva zeci de momente pretioase pe “sufletul” domnisoarei Belmonte: aceeasi tensiune de mars al maselor revoltate (pe Hiding In The Rushes), acelasi dramatism autentic (piesa Stole are asa ceva din plin) & un balans foarte bun care live este tradus cu chitara agresiva si tobe acustice apasate si energice (mai ales in cantecul Brothers and Sisters).

Insa Francesca experimenteaza, isi aduce verisoara de zece ani sa faca rap pe Daisy, il aduce pe Mykki Blanco pe Keep Moving, incearca sa picteze speranta prin Walk With You care a fost favorita mea live.
Ce este foarte interesant – Francesca nu a lansat inca albumul si deci nu il promoveaza live, concertul din Control a fost doar un preview de care putina lume de pe Terra a privilegiat. Nu a mai cantat nicaieri inainte sau dupa, in iunie acum se lanseaza discul si va incepe turneul de promovare.

Lying On The Moon este un omagiu adus erei DNB in timp ce Joker, pe care a mai cantat-o si cu Tricky live anul trecut, este ca o torta aprinsa pentru blues, mai ales ca acum BB King domneste pe lumea cealalta!
Come Take si Your Sons sunt momente fine, feminine care nu ar ajunge pe un alt album decat al unei soliste sensibile si fragile. Strange Beat, Driving si Fast insa sunt electro-funk via Bristol…daca stiti ce vreau sa zic.
Stole este epilogul unui album la obiect, un fel de “adio dar ne vedem curand pentru ca stiu ca acum vrei mai mult”.

Inainte sa inchei as mai mentiona ca live setlistul a cuprins numai piese originale pana la bis, cand a fost interpretata un pic prea ca la carte Is That Your Life de pe albumul False Idols (un cantec scris tot de domnisoara Belmonte). Cu toate ca este foarte tanara, fata asta este un artist introspectiv si cu panas, cum rar se mai intalneste in ziua de azi. Sper doar sa nu ramana in umbra cuiva si afilierea constanta cu Tricky sa nu o faca sa se intoarca pe scena alaturi de el, dupa ce reactiile la materialul ei solo vor fi imprevizibile!

https://www.youtube.com/watch?v=xF9zvUsdkJY